PRRI scrisoare către instituțiile UE privind biotehnologia modernă, inovație, guvernanță și dezbatere publică

eveniment FSN „inovare și acordurile comerciale agricole într-un climat în schimbare“.
Noiembrie 24, 2019
Webinar FSN „Agricultură, Știința și strategiile UE pentru furcă și biodiversitate ”
Iulie 3, 2020

De:

președintele Comisiei Europene, Doamna Ursula von der Leyen,

Președintele Parlamentului European, Domnule David Sassoli.

Președintele Consiliului European, Mr. Charles Michel,

cc: comisarii europeni responsabili pentru Acordul verde european;
Sănătate și siguranță alimentară; Mediu inconjurator; Agricultură; comerț; inovație,
Cercetare, Cultură, Educație și tineret.

 

Re: biotehnologie modernă – inovație, guvernanță și dezbatere publică

 

11 Mai 2020

Dragă doamnă von der Leyen, Mr. Sassoli, și dl. Michel,

 

Scriu în numele Comitetului director al inițiativei publice de cercetare și reglementare (PRRI), o inițiativă la nivel mondial a oamenilor de știință din sectorul public activ în biotehnologia modernă pentru binele comun.

Acordul verde european, Strategia Farm to Fork și alte declarații de politică la nivelul UE recunosc că lumea se confruntă cu provocarea de a produce suficient, alimente hrănitoare și sigure într-o manieră durabilă și în curs de evoluție tot mai mare precum schimbările climatice, degradarea mediului, și dinamica populației globale. Această sarcină deja descurajantă va fi agravată în continuare de crize precum pandemiile. COVID-19 a fost un memento accentuat că chiar percepția penuriei alimentare duce la tulburări sociale. Raportul global privind crizele alimentare 2020 ilustrează necesitatea consolidării securității alimentare locale.

Aceste provocări cer inovație puternică, guvernanță excelentă și dezbatere socială bine organizată.

  1. Inovație puternică

Pentru a proteja și a hrăni planeta, avem nevoie de inovație în multe domenii. Primul Summit al Pământului (1992, Agendă 21) deja a recunoscut că biotehnologia poate contribui semnificativ la bunăstarea umană și la mediu, iar Convenția privind biodiversitatea a consacrat că biotehnologia este esențială pentru obiectivele convenției. Din aceste motive, mulți cercetători publici din țările în curs de dezvoltare și dezvoltate își dedică cariera în cercetarea biotehnologică. Cu această perspectivă, este imperativ ca UE să mențină un mediu propice cercetării și inovării. Solicităm Comisiei Europene să sublinieze acest lucru în documentele de politică relevante, cum ar fi European Green Deal și strategia Farm to Fork.

  1. Guvernare excelentă

PRRI susține cu tărie abordarea echilibrată a biotehnologiei moderne prevăzută în ordinea de zi 21 și avizat în Summit-urile mondiale ulterioare, care poate fi rezumat ca „maximizarea beneficiilor și minimizarea riscurilor potențiale”. Maximizarea beneficiilor biotehnologiei necesită bugete de cercetare orientate spre viitor, și felicităm Comisia pentru recunoașterea biotehnologiei ca o tehnologie cheie de activare în UE R&Programe D.. În ceea ce privește minimizarea riscurilor: Reglementările privind biosecuritatea permit guvernelor să ia decizii în cunoștință de cauză dacă organismele cu combinații genetice noi ar putea avea efecte neintenționate care ar putea depăși beneficiile anticipate. Legislația UE privind organismele modificate genetic (OMG-uri) a funcționat eficient doar câțiva ani ca instrument de luare a deciziilor în cunoștință de cauză, dar a ajuns treptat la un impas ca urmare a luării deciziilor politizate, nu rar, cu referire nediscriminată la principiul precauției.

Pentru a preveni stagnarea ulterioară a cercetării și inovării publice importante, recomandăm ca instituțiile UE și statele membre ale UE să asigure următoarele:

  1. Diferențierea proporțională a cerințelor de reglementare. Solicităm instituțiilor UE și statelor membre să identifice categoriile de OMG pentru care sunt disponibile suficiente cunoștințe pentru a scuti aceste categorii de o parte sau din toate cerințele de reglementare. În plus,, solicităm Comisiei să exploreze modalitățile prin care anexa I B la directivă 2001/18 poate fi actualizat cel mai bine.
  2. Abordarea incertitudinii cu privire la starea organismelor dezvoltate prin tehnici noi.
    Noile tehnici de reproducere sunt dezbătute la nivel mondial, deoarece pot rezulta în organisme care nu sunt distincte de omologii lor convenționali, ceea ce ridică întrebarea care dintre aceste organisme se încadrează în reglementările de biosecuritate. Imaginea generală care rezultă din această dezbatere globală este că unele dintre aceste organisme se încadrează în definițiile de reglementare, în timp ce alții nu. Această discuție nu a fost încă soluționată în UE. A 2018 hotărârea CEJ a dus la multă incertitudine, iar Consiliul UE a solicitat Comisiei un studiu privind starea organismelor dezvoltate prin tehnici genomice în conformitate cu dreptul Uniunii. Diferite interpretări ale definițiilor de reglementare au un impact negativ semnificativ asupra cercetării și comerțului internațional în colaborare. Prin urmare, solicităm instituțiilor UE să se asigure că interpretarea, și, dacă este necesar, și textul, definiția OGM a UE este aliniată pe cât posibil la definiția corespunzătoare a Protocolului de biosiguranță, la care UE este parte, împreună cu peste 170 țări.
  3. Luarea de decizii bazată pe dovezi și responsabilă. Solicităm instituțiilor UE și statelor membre să bazeze deciziile în acest domeniu pe științe și dovezi solide. Prin urmare, este important să rămâneți conștienți că abordarea de precauție (Declarația de la Rio, 1992) este un instrument pentru luarea deciziilor în cazurile în care – după cum subliniază jurisprudența CEJ și orientările CE - evaluarea riscurilor științifice a identificat riscuri și incertitudini semnificative. Mai departe, Luarea deciziilor responsabile necesită, de asemenea, evaluarea consecințelor deciziilor asupra cercetării și inovării în țările în curs de dezvoltare.
  4. Dezbatere socială bine organizată

După cum a afirmat Comisia Europeană: în interesul securității alimentare, nicio formă de agricultură nu ar trebui exclusă în Europa. Cu alte cuvinte: viitorul agriculturii nu se află într-o alegere între una sau alta tehnologie, dar într-o combinație de diverse abordări, adaptate nevoilor și mediilor locale. Acest lucru va necesita, de asemenea, o dezbatere socială bine organizată. Solicităm Comisiei să ofere publicului larg informații clare despre provocările producției alimentare și soluțiile potențiale. Încurajăm Parlamentul European să organizeze dezbateri bazate pe dovezi pentru a discuta provocările producției alimentare, soluții potențiale, consecințele adoptării și neadoptării anumitor soluții, precum și impactul politicilor și deciziilor europene asupra țărilor în curs de dezvoltare.

Suntem pregătiți să oferim clarificări suplimentare și să asistăm la cele de mai sus

 

Foarte sincer

 

În. Prof.. Marc barieră Van Montagu, Președinte al inițiativei publice de cercetare și reglementare,
Lumea laureat al Premiului alimentare 2013

 

Versiunea pdf a scrisorii poate fi descărcată aici