Informații de background și rezultate relevante

Plum pox virus (PPV) este agentul cauzal al Sharka, una din bolile cele mai devastatoare din speciile Prunus, cauzând pierderi importante agronomice și economice (Casa și colab., 2006). De la prima sa descriere în Bulgaria (Atanasoff, 1932), virusul sa extins la o mare parte a continentului european, în jurul bazinului mediteranean și Orientul Mijlociu, De Sud și America de Nord (Chile, Statele Unite ale Americii, Canada, și Argentina) și Asia (Kazahstan, China și Pakistan) (Capote și colab., 2006). Utilizarea de soiuri rezistente reprezintă soluția cea mai eficientă pentru controlul PPV și management. Un prune rezistent PPV transgenice, C5 ("HoneySweet"), a fost dezvoltat (Scorza și colab., 1994) tacere gena exploatarea post-transcripțional (PTGS), asigurând o rezistență extrem de eficientă și eficace împotriva PPV (Ravelonandro și colab., 1997; Scorza și colab., 2001). Rezistența sa dovedit a fi durabil și stabil pentru mai mult de 10 ani în studiile de teren în Marea Neagră, Regiunile europene Mijlociu și de Vest (Malinowski și colab., 2006; Zagrai și colab., 2008o). În plus,, grefă-inocularea C5 prune cu mai multe alte virusuri în domeniu și în seră nu au influențat stabilitatea rezistenței proiectat pentru a PPV peste trei perioade Somnolenta (Zagrai și colab., 2008b).

Transgenic C5 ("HoneySweet") prune a arătat niciun impact asupra compoziției populațiilor de virus și nici un impact asupra organismelor nevizate pe o perioadă extinsă de timp (Fuchs și colab., 2007; Capote și colab., 2008; Zagrai și colab., 2008c). Circulația polen "HoneySweet" este limitată. Lucrul cu 'HoneySweet "a oferit perspective noi in utilizarea PPV prune transgenice rezistente si a demonstrat lipsa de efecte negative asupra mediului ale acestor prune. Aceste studii indică avantajele acestei tehnologii pentru a controla răspândirea de PPV, a îmbunătăți în mod semnificativ producția de prune în zonele de infecție PPV, și pentru a ajuta la menținerea diversității genetice a prune în aceste domenii.

Etapa de dezvoltare

În scopul de a efectua studii de teren suplimentare cu prune transgenice C5 și pentru a obține mai multe informații cu privire la performanțele agronomice și fenotip și compatibilitatea acestui eveniment în zone endemice PPV și condiții geo-climatice din România, un nou dosar de cerere ar trebui să fie prezentate.

Motive pentru Block / Delay

În noiembrie 2005 un dosar de cerere a fost depusă la Ministerul Mediului în conformitate cu Legea română 214/2002, pentru acordarea unei autorizații de a efectua studii de teren cu C5. În luna februarie 2006 cererea a fost respinsă pe baza faptului că un nou regulament a fost în curs de adoptare în timp. Conform noului regulament, studiile de teren au fost interzise within15 km de arii naturale protejate. În dosarul de cerere a fost respinsă, deși nici o legătură ar putea fi trase între prune și arii protejate existente la 10, 11 și 12 km pe site-ul nostru locație domeniul propus. Între timp un loc adecvat, fără zone protejate mai aproape decât 15 km a fost identificat și un nou dosar de cerere a fost depusă martie 2006. În luna iulie 2006 regulamentul de mai sus a fost modificat și limita anterioară a 15 km de arie naturală protejată a fost modificată. În luna august 2006 am primit acordului din cinci organele împuternicite să evalueze dosar noastră aplicație, după cum urmează:

  • Comision pentru Securitate Biologică - acordul favorabil
  • Ministerul Agriculturii - consimțământ nefavorabil. Motivul a fost prezența NPT II îi trimită genă antibiotic conform art. nu. 4 din Directiva 2001/18 / CE
  • Autoritatea Națională Sanitar, Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor - acordul favorabil
  • Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor - a considerat că cererea este în afara competenței sale.

Răspuns general: pentru că Ministerul Agriculturii în calitate de beneficiar al acestui studiu dat acordul nefavorabil, cererea de notificare a fost respinsă.

Având în vedere că acordul nefavorabil sa bazat pe o interpretare greșită a art. nu. 4 Directiva 2001/18 / CE, care exclude utilizarea de gene de rezistență la antibiotice în scopuri de cercetare, dar numai începând cu 2008, am emis un apel inclusiv avizul Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA-Q-2003-109, adoptată: 02/04/2004) potrivit căreia gena NPT II este considerat fără efecte adverse asupra sănătății umane și asupra mediului și are o istorie în condiții de siguranță de utilizare a mai mult de 13 ani.
Ministerul Agriculturii reconsiderat poziția în urma apelului nostru și a transmis un acord favorabil la Ministerul Mediului noiembrie 2006. În acel moment am obținut aprobările favorabile de la toate cele cinci organisme de reglementare dar neașteptat, Ministerul Mediului nu a aprobat invocarea o eroare de procedură al procedurii de reglementare română. Exact, Ministerul Mediului a invocat că Ordonanța nr 49/2000 prevede o posibilă reconsiderare a unui consimțământ deja emise. Acest lucru este contradictorie deoarece același minister a acceptat inițial apelul nostru și la transmis la Ministerul Agriculturii. În această situație, Ministerul Mediului a propus să prezinte o nouă cerere. În luna februarie 2007 o nouă cerere a fost depusă. În Mai 2007 toate etapele procedurii de evaluare s-au încheiat, dar permisul a fost amânată. În luna iulie 2007, Ministerul Mediului planificat o dezbatere regional publice suplimentare. Rezultatele au aratat sprijinul unanim de factorii interesați.

Deși procedura de evaluare a fost încheiat și au fost prezentate toate documentele necesare pentru aprobare, Ministerul Mediului întârziat, fără justificare, acordarea permisului. În cele din urmă, autorizația nu. 4/9 Noiembrie 2007 pentru un proces nou teren cu C5 (până la 2011) a fost acordat însă impus restricții suplimentare care fac procesul experimental aproape imposibil de a efectua. Una dintre restricțiile se referă la faptul că arborii trebuie să aibă un capac de protecție în timpul perioadei de vegetație. Motivul pentru cerința nu este clar, deoarece studiile de teren au fost cu succes și în condiții de siguranță efectuate în Spania, Polonia și România de atunci 1996 și aspectele de siguranță ecologice ale acestor plantații au fost publicate în reviste și prezentate în dosarul de cerere. De asemenea, trebuie remarcat faptul că suprafața totală a studiului "autorizat" este doar 400 m2 care este suficient pentru doar aproximativ 15 Plante de C5 și 15 plantele din soiul convențional.

În scopul de a face restricțiilor mai rezonabil, am depus o petiție la Agenția Națională pentru Protecția Mediului ca autoritate competentă și au prezentat argumente utilizarea datelor și literatură de referință. Răspunsul autorității competente a fost că ar trebui să prezinte un nou dosar de cerere. Aceasta implică costuri suplimentare și este consumatoare de timp.

Beneficii pentru compensarea pierderilor

Sharka are consecințe agronomice și politice grave din cauza pierderi economice enorme. Măsuri precum carantină și eradicarea copaci infectate s-au dovedit a fi insuficiente pentru a preveni răspândirea continuă a PPV, și țările astăzi mulți practică coexistență cu boala, în ciuda pierderilor grele în unele cazuri. Datorită răspândirea rapidă a PPV de afide și prezența a numeroase gazde potențiali, Boală Sharka este dificil de a eradica după ce a devenit stabilit într-o zonă. Prin urmare, utilizarea varietăților rezistente reprezintă cea mai importantă strategie pentru a controla PPV. Utilizarea surselor naturale de rezistență este important pentru dezvoltarea de noi soiuri, dar este dificil și de lungă durată să includă astfel de rezistență în piatră fructe de soiuri prin reproducere convențional.

Rezistența C5 prune este ereditar și transmise prin semințe și pot fi ușor selectate și, prin urmare, "HoneySweet" poate fi folosit ca un părinte în programe de reproducere pentru a selecta rapid noi tipuri rezistente (Scorza și colab., 1998; Ravelonandro și colab., 2002). În plus,, transformarea directă de soiuri în prezent populare sau tradiționale este în prezent o opțiune în unele specii de Prunus.

Fotografii

Fructe de C 5 clona transgenică (Miere dulce) rezistente la PPV

Costul de Cercetare

a se completa

Referinte – fundal de studiu de caz

Zagrai I., Ravelonandro M., Scorza R., Mnoiu N., Zagrai L., 2008o. Eliberare Domeniul de prune transgenice din România. Buletinul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca, Zootehnie și Biotehnologii. 65:358-365. ISSN 1843-5262.

Zagrai I., Capote N., Ravelonandro M., M. Casa, Zagrai L., Scorza R., 2008b- Tacere Plum pox virus de prune transgenice C5 este stabilă în provocare inoculare cu virusuri heterologe. Journal of Pathology Plant, 90:63-71.

Zagrai I., Zagrai L., Ravelonandro M., Gaboreanu I., Pamfil D., B. Ferencz, Popescu O., Scorza R., Capotă, N. 2008c. Evaluarea impactului asupra mediului de transgenice Prunele pe diversitatea Plum Pox Virus populațiilor. Acta Horticultuarae 781: 309-318.

Referințe suplimentare

Atanassov D., 1932. Plum pox. Un nou virus boală. Ann Univ. Sofia Facultatea de Ag. Sih. 11: 49-69.

M. Casa, Capote N., Myrta A., Llácer G., 2006. Virus Plum pox și costurile estimate asociate bolii Sharka. EPPO Buletin / EPPO Buletinul 36:202-204.

Capote N., M. Casa, Llácer G., Petter F., Platts L.G., Roy A.S., Smith I.M., 2006. O revizuire a Plum pox virus / Une revista du Plum pox virus. În: Taur. OEPP / EPPO Bull. 36 (2) : 201-349.

Capote N., J. Perez-Panades, Monzo C., E. Carbonell, A. Urbanski, Scorza R., Ravelonandro M., M. Casa, 2008. Populațiile de evaluare a diversității și dinamica de Plum pox virus și de afide din prune europene transgenice în condiții mediteraneene. Cercetare transgenic 17:367-377

M. Fuchs, M. Casa, Capote N., Jelkmann W., Kundu J., Laval V., Ciocane G.P., Minafra A., Petrovic N., Pfieffer P., Pompa Nocak M., Ravelonandro M., Sldarelli P., STUSSI-Garaud C., E. Vine, Zagrai I., 2007. Evaluarea siguranței de prune transgenice și viță de vie care exprimă genele proteinei de acoperire virală: perspective noi in impact real asupra mediului de plante perene modificate pentru rezistență virus. Journal of Pathology Plant 89: 5-12.

T. Malinowski, M. Casa, Capote N., Zawadzka B., Gorris M.T., Scorza R., Ravelonandro M., 2006. Studiile teren de clone de prun transformată cu pox virus proteinei de acoperire Plum (PPV-CP) genă. Boala Plant 90:1012-1018.

Ravelonandro M., Scorza R., Bachelor J.C., Labonne G., Levy L., Damsteegt V., Callahan A.M., Dunez J., 1997. Rezistența transgenice Prunus domestica infecției cu virusul Plum pox. Boala Plant, 81: 1231-1235

Ravelonandro M., Briard P., Monsion M., Scorza R., 2002. Transferul stabilă a virusului Plum pox (PPV) capsida transgenă la răsaduri de "Prunier d'Ente 303" două soiuri franceze și "Quetsche 2906", și rezultatele preliminare ale provocare PPV teste. Acta Hort. 577:91-96.

Scorza R., Ravelonandro M., Callahan A.M., Cordis J. M., M. Fuchs, Dunez J., Gonsalves D., 1994. Prune transgenice (Prunus domestica) exprima prune variola virus strat genei proteinei. Repts Plant Cell. 14:18-22.

Scorza R., Callahan A., Levy L., Damsteegt V., K. Webb, Ravelonandro M., 2001. Tacere gena post-transcripțional în Plum pox virus prune european transgenic rezistent conține prune variola potivirus genei proteinei de acoperire. Cercetare transgenic 10: 201-209.

Scorza R., Callahan A., Levy L., Damsteegt V., Ravelonandro M., 1998. Transferul de gene de proteine ​​potivirus strat prin hibridizare a plantelor transgenice pentru a produce prune rezistente de virus Plum pox (Prunus domestica L.). Acta Horticulturae 472:421-425.

Cercetator principal

Zagrai I., Statiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultura Bistrita, Ameliorarea și Virusologie de laborator., Drumul Dumitreei Nou street, nu 3, Bistrita, România. E-mail: izagrai@yahoo.com